Repere istorice

În prezent cunoaşterea trecutului este nu numai un act patriotic ci şi o necesitate izvorâtă din nevoia de a explica etapele evoluţiei de până acum şi perspectivele dezvoltării viitoare.
Despre aşezările omeneşti de pe Valea Bîrgăului, deşi locuite încă din orânduirea comunei primitive fără întrerupere, s-a scris puţin pentru că s-a cercetat şi mai puţin trecutul lor. Monografii ale Văii Bîrgăului ne-au rămas totuşi de la Ilarion Bozga şi de la Toader Ghiţan. Cercetarea lor istorică  oprindu-se înainte de 1947, s-a simţit nevoia completării monografiilor lor cu noi date şi mai ales a aducerii lor la zi. Acest lucru l-au încercat în anii noştri profesorii Ioan Cernucan şi Viorel Nemeş.
Înainte de a prezenta câteva date istorice despre aşezare, considerăm că se impune explicarea originii şi sensul a trei denumiri. Lingviştii sunt de acord în unanimitate cu faptul că Bistriţa este hidronomic de origine slavă şi semnifică "râul repede". Toponimicul Bîrgăul, după G. Weingand, derivă din germanul "burg". Nu putem fi de acord cu aceasta deoarece de-a lungul văii nu a existat nici o aşezare întărită. Nu putem fi de acord nici cu explicaţia profesorului Kisch, cum că Bîrgău derivă din italianul "borgo", toponimic existent şi astăzi în Italia. Dăm crezare explicaţiei profesorului Drăgan. Domnia sa considera Bîrgău de origine slavă, însemnând "înfundătură", "văgăună din care se iese printr-o trecătoare". Tot de origine slavă este şi cuvântul Tiha, care înseamnă: loc liniştit, retras, întunecos.

Repere geografice

În estul municipiului Bistriţa, capitala judeţului Bistriţa-Năsăud, se întinde de-a lungul râului Bistriţa ardeleană, valea care este cunoscută cu numele de Valea Bîrgăului. De-a lungul văii şerpuite drumul naţional 17 A, care face legătura, peste Pasul Bîrgăului sau Tihuţa, între Transilvania şi Moldova. De-a lungul văii şi a şoselei este aşezată o salbă de sate, legate între ele pe o distanţă mai mare de 20 km. Dintre sate, Tiha-Bîrgăului împreună cu Tureac, Mureşenii-Bîrgăului, Piatra-Fântânele şi Ciosa formează comuna Tiha-Bîrgăului, comună în extremitatea estică a judeţului la graniţa cu judeţul Suceava. Locurile sunt vestite prin frumuseţea lor de excepţie. Mihai Eminescu, trecând cu diligenţa de la Viena spre Moldova se opreşte în Prundu-Bîrgăului pentru a admira unul dintre munţi - Heniu (1610m) - şi-l compară cu Olimpul. George Sion, călător şi el prin aceste locuri, consemnează: "Cum trece cineva de Bistriţa înainte şi se afundă în Carpaţi este lovit în fiecare pas de vederea locurilor celor mai pitoreşti. Natura este atât de bogată încât poţi zice că a descălecat Dumnezeu pentru fericirea celor care locuiesc aici...".

Repere demografice

Nu ne îndoim că pe Valea Bîrgăului au trăit oameni din cele mai vechi timpuri. Nu ne îndoim şi de faptul că valea a fost locuită în timpul stăpânirii romane în Dacia. De asemenea suntem convinşi că la părăsirea Daciei de către romani aici au rămas locuitori organizaţi în obşte sătească, la fel ca pe Valea Someşului, unde acest luru este dovedit documentar. Mai târziu pe Bîrgău, documentele, o scrisoare de la 1328 a voievodului Transilvaniei, Toma atesta existenţa unei obşti, care cuprinde întreaga vale şi era condusă de Ioan Henul din Rusu Bîrgăului.
Nu avem date despre numărul populaţiei de pe vale la începuturile feudalismului. Ar fi greu să stabilim anumite cifre în condiţiile în care intre secolele XIV şi XVIII, bejenia dinspre centrul Transilvaniei spre Valea Bîrgăului şi dinspre Valea Bîrgăului spre Moldova devine frecventă. Datorită creşterii asupririi feudale fug spre Bargău ţăranii iobagi dornici de mai multă libertate. Acest lucru este dovedit şi de faptul că astăzi există în localitatea Tiha familii cu nume de Someşan, Mureşan, Rus, Sas, pe de altă parte odată cu trecerea Văii Bîrgăului în stăpânirea nobililor din familia Bethlen, odată cu aşezarea obligaţiilor feudale aici se înregistrează numeroase cazuri de fugă spre Moldova. Însăşi scrisoarea de la 1938, a voievodului Toma a fost trimisă lui Ioan Henul pentru a-l determina să îndemne populaţia să nu bejenească în Moldova. Menţionăm că bejenia se va face de multe ori sub conducerea unor călăuze din Bîrgău, cunoscătoare a potecilor de munte care contra plată adună şi trec munţii cete numeroase de iobagi din diferite părţi a Transilvaniei. Un alt exod al populaţiei spre Moldova se înregistrează în 1704, când Bîrgăuani participanţi alături de curuţi la ocuparea Bistriţei spre a scăpa de represiune, trec munţii. Puţin mai târziu după aceste evenimente, printre cei fugiti în Moldova se afla şi preotul Ilie Pop din Bîrgău.
In secolul al XVIII-lea , datele recensământelor efectuate de imperiu, înregistrează pe întreaga Vale a Bîrgăului în 1720-1721 - 221 familii cu 884 locuitori, în 1773 - 554 familii cu 2.536 locuitori, în 1783 - 664 familii cu  3.524 locuitori. Ca urmare a războaielor purtate de imperiu în jurul anului 1800 populaţia scade din nou, în anul 1805 fiind consemnaţi doar 2.388 locuitori stabili. În continuare creşterea populaţiei este lentă până la primul război mondial când din nou scade sub cifrele anterioare.
În perioada comunismului se înregistrează creşteri ale populatiei, atât la nivel de comună cât şi la nivelul satului Tiha-Bîrgaului. Pentru ilustrare, la 1 iunie 1972 comuna avea 5.910 locuitori, iar 31 decembrie 1988 comuna avea 6.519 locuitori. În aceeaşi perioadă satul Tiha creşte de la 1.500 locuitori la 1.673 locuitori. Cifrele demonstrează că sporul natural este de peste 6 la mie. Din totalul populaţiei satului Tiha, 99 % sunt români şi 0,01 % maghiari. La recensământul populaţiei din 2002 s-a înregistrat un numar de 6.300 locuitori populatie stabilă. S-a constatat o scădere a natalitaţii şi o migraţie a populaţiei  spre ţarile din vestul Europei în căutare de lucru.
Populaţia totală a comunei la data de 31.12.2007 era de 6.294 locuitori: în localitatea Tiha-Bîrgăului - 1.568 locuitori, în localitatea Tureac - 2.545 locuitori, în localitatea Mureşenii-Bîrgăului - 1.656 locuitori, în localitatea Piatra-Fântânele - 303 locuitori, iar în localitatea Ciosa - 222 locuitori. Numărul total de angajaţi din comună este de 570. În comună sunt un număr de 190 şomeri, dintre care 50 persoane care primesc indemnizaţie de şomaj. Speranţa de viaţă în comună înregistrează o medie de 72,25 ani, cu 5 ani mai mică decât cea din UE. Structura etnică a populaţiei se reprezintă astfel: români ( aproximativ 97%), iar restul de 3 % rromi. Populaţia comunei este de religie ortodoxă (95%), iar restul de 5% aparţine altor religii.

Dezvoltarea învăţământului

Şcoala din Tiha-Bîrgăului ia naştere în toamna anului 1829, este o şcoală cu 4 clase şi cuprindea elevii între 7-12 ani. În primul an şcolar, 1829-1830, şcoala avea 4 elevi, care învăţau carte cu Nichita Pop Gabrişoiu, la locuinţa acestuia. Pentru munca depusă, învăţătorul primea din fondurile grănicereşti, lunar, suma de 5 florini, cu obligaţia de a face cursuri de toamna târziu până primăvara devreme. Absolvenţii clasei a IV-a, potrivit dispoziţiilor, urmau între 12 şi 15 ani cursul de repetiţie, organizat duminica şi în alte sărbători, 2 ore dimineaţa şi 2 ore după-masa.
În lipsa unei arhive a şcolii, datele despre evoluţia învăţământului în localitate sunt sporadice. Totuşi ştim că în anul 1838 şcoala se muta în incinta bisericii. Cum funcţionarea învăţământului nu se mai asigura din fondurile regimentului grăniceresc, se constituie un fond şcolar comunal. Sumele necesare fondului se realizează din veniturile comunale pe cârciumării, realizate anual între 29 septembrie şi 31 decembrie. Un comitat comunal plătea din aceşti bani salariul învăţătorului şi cumpăra, după nevoi, cărţi şi rechizite elevilor. În anii 1848-1849 şcoala funcţionează doar scurte perioade de timp, iar după ce învăţătorul Vartolomei Corca intrat în conflict cu autorităţile maghiare de ocupaţie este împuşcat, şcoala se închide.
În anul 1852 se desfiinţează regimentul grăniceresc năsăudean. Cum localnicii ţin neapărat să înveţe din nou carte, şcoala se redeschide, autorităţile comunale dau şcolii fosta clădire a sediului companiei grănicereşti şi aduc prima dată un învăţător calificat în persoana lui Irimie Ciotul, născut la Măgura Ilvei. Noul local mereu refăcut, va servi pentru şcoală până în anul 1853. După redeschiderea cursurilor numărul elevilor va creşte, cu atât mai mult cu cât absolvenţii şcolii puteau urma în continuare cursurile şcolii triviale şi normale.
Din anul 1858 şcoala devine şcoală confesională patronată de ordinariatul greco-catolic din Gherla. De acum învăţătorii vor fi oameni ai bisericii, cu o bună pregătire generală, unii prin grija lui Ioan Marian urmând un curs de specializare ca învăţător la Năsăud. O altă schimbare în viaţa şcolii se petrece în anul 1885 când şcoala devine de stat, iar ca urmare a creşterii numărului de elevi va funcţiona pentru prima dată cu două clase. Până în anul 1900 şcoala va avea când o clasă când două clase în funcţie de numărul elevilor. După 1900 vor fi în permanenţă 2 învăţători, unul plătit de comună care îi învăţa pe elevi limba română şi altul plătit de stat care îi învăţa pe elevi în limba maghiară. În timpul primului război mondial şcoala a funcţionat cu toate strădaniile învăţătorilor Ioan Dologa şi Nicolae Someşan, doar scurte perioade în fiecare an şcolar. Între anii 1944-1948 şcoala va avea din nou 7 clase. În această etapă se vor remarca prin buna pregătire şi competenţă cadre didactice ca: Gavril Purcil, Angela Coşbuc, Aurora şi Gheorghe Socină.
La ora actuală activitatea instructiv-educativă din comună se realizează în 6 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat. În cadrul unităţilor de învăţământ nominalizate sunt înscrişi în total 415 elevi.
În localitatea Tiha-Bîrgăului există o unitate de învăţământ preuniversitar de stat cu clasele I-VIII și două grădinițe la care sunt înscrişi 143 de elevi si preșcolari plus înca 230 de preșcolari și elevi din structura Mureșenii Bîrgãului și alți 42 preșcolari și elevi din structura Piatra Fântânele.
Şcolile din localitatea Tiha-Bîrgăului, Tureac și Mureșenii Bîrgăului s-au dotat cu calculatoare, s-au efectuat reparaţii şi igienizări la şcolile de pe raza comunei, relația instituțiilor cu autorităţile locale fiind una foarte strânsă, de reală colaborare și sprijin.
Pentru dezvoltarea bazei sportive, în cadrul Programului Naţional de Construcţie Săli de Sport a fost construită o sală de sport în localitatea Tureac. Absolvenţii claselor a VIII-a de la şcolile din comuna Tiha-Bîrgăului, marea majoritate urmează cursuri liceale fapt ce denotă profesionalismul cu care sunt pregatiti și instruiți pentru viitor.